Cum să scapi de frustrări până nu e prea târziu

Poți încerca să-ți ascunzi sentimentele de iritabilitate, dispreț, furie, precum și alte sentimente negative, în speranța că vor dispărea. Din păcate, aceste sentimente nu pleacă de la sine și, de regulă, sunt semne ale unor frustrări adunate în timp. Acestea trebuie recunoscute și tratate până nu e prea târziu.

Frustrarea și furia nerezolvate pot crește până când nu mai poți să le faci față. Până te transformi într-un om de nerecunoscut. Ajungi să devii mai agresiv(ă), chiar și mai violent(ă), iar ție nu ți se va părea nimic exagerat în reacțiile tale. Numai că, cei din jur vor sesiza imediat schimbările în atitudinea ta, mai ales dacă ei se află în calea ta când „te exprimi” (adică îți verși din frustrări).

Și asta nu e tot! Frustrarea și furia neexprimate pot provoca și alte probleme, printre care și boli fizice sau depresie.

Primul pas ca să scapi de frustrări este să le recunoști. Dar, poate și mai important decât asta, este să recunoști că te simți frustrat(ă) și, mai ales, de ce simți asta.

Ce sunt frustrările?

Frustrările sunt un tip de reacție emoțională la stres. Când ai de-a face toată ziua cu factori de stres acasă, la școală, la serviciu și/ în relațiile cu ceilalți oameni, este normal să apară și unele frustrări.

Exemple de momente în care pot ieși la suprafață diverse frustrări:

• Când partenerul tău uită să facă ceva ce a promis;
• Când copilul tău nu face ca tine;
• Când un/o prieten(ă) își face planuri de weekend fără tine;
• Când un/o coleg(ă) de muncă nu-și face treaba la timp, etc.

În multe cazuri, aceste frustrări sunt de scurtă durată și tind să treacă pe măsură ce situația se schimbă. Însă, nu de puține ori, cu trecerea timpului, frustrările se adună și se amplifică până când ajungi să fii o persoană atât de toxică încât nimeni nu mai vrea să aibă de-a face cu tine.

Când ajungi la o vârstă înaintată și nu te simți împlinit(ă), nu ți-ai îndeplinit visele și constați că n-ai făcut nimic notabil în viața ta cu care să te mândrești cu adevărat poate fi deja prea târziu să mai scapi de frustrări. Nu imposibil, dar improbabil, mai ales din cauza încăpățânării care și-a înfipt adânc rădăcinile de-a lungul anilor.

Și ca să nu lași frustrările să se înmulțească, trebuie să știi cum să le recunoști.

Semne ale frustrării

Frustrarea poate apărea în mai multe moduri diferite. Chiar dacă fiecare om este unic în felul său și fiecare se poate manifesta într-un alt fel, există unele semne comune care alertează că există unele frustrări, precum:

• Furie nejustificată;
• Pierderea controlului;
• Evitarea oamenilor fără un motiv aparent;
• Schimbarea obiceiurile alimentare;
• Senzații dese de iritabilitate sau nervozitate;
• Stări de anxietate;
• Sentimente de copleșeală;
• Lipsa motivației pentru a termina ceva;
• Probleme de somn sau modificări ale tiparelor de somn;
• Consum de alcool, nicotină sau alte substanțe pentru a face față vieții.

Exemple de momente în care pot ieși la suprafață diverse efecte ale unor frustrări:

• În primul rând, negarea existenței unor frustrări! Să fim serioși, nu există om pe planetă care să nu aibă frustrări.
• Cauți în permanență perfecțiunea;
• Critici pe toată lumea;
• Te crezi mai bun(ă) decât ceilalți;
• Dai sfaturi nesolicitate;
• Le explici celorlalți cât de mult greșesc în ceea ce fac;
• Te bagi în viețile personale ale celorlalți;
• Îți aloci drepturi care nu există în realitate;
• Tu știi mai bine decât ceilalți…

Principalele cauze ale apariției unor frustrări

Frustrările pot apărea din multe motive, dar mai ales atunci când trece timpul și nu reușești să te apropii de visele tale.

Cauzele frustrărilor pot fi atât interne cât și externe. Frustrarea internă implică să te simți nemulțumit(ă) de un anumit aspect al vieții tale, fie că este vorba de eforturile tale sau de comportamentele tale. Frustrarea externă presupune să fii stresat(ă) de ceva din mediul tău extern. A rămâne blocat(ă) în trafic atunci când te grăbești să ajungi la serviciu este un exemplu de cauză externă de frustrare.

Printre cele mai des întâlnite cauze ale unor frustrări se numără:

• Bătăi de cap zilnice;
• Bani prea puțini;
• Probleme la job;
• Relații toxice;
• Conflicte interpersonale nerezolvate;
• Mândrie prea mare…

Efectele frustrărilor nerezolvate la timp

Pe lângă simptomele imediate, cum ar fi iritabilitatea și furia, frustrările nerezolvate la timp pot avea și efecte mai de durată asupra sănătății și bunăstării tale, cum ar fi:

• Agresivitate: Sentimentele de furie pot duce la o agresiune care poate fi îndreptată asupra ta sau asupra altora. Agresiunea poate fi una fizică, dar poate fi și una verbală. Dacă nu ridici mâna la alții nu înseamnă automat că nu ești agresiv(ă) în relația cu ei.
• Depresie: În timp, frustrarea și dezamăgirea pot contribui la instalarea unor sentimente continue de tristețe și chiar a depresiei cronice.
• Stimă de sine scăzută: Frustrarea te poate face să-ți pierzi încrederea în tine, mai ales atunci când sursele sentimentelor tale tind să fie interne. Iar mândria te poate face să dai vina pe alții în loc să cauți o rezolvare uitându-te în oglindă;
• Comportamente nesănătoase: Oamenii cred că fac față sentimentelor de frustrare dacă apelează la alcool, la droguri sau la anumite mâncăruri, însă acestea pot avea un impact negativ asupra sănătății;
• Izolare: Cu cât trece timpul, cu atât lumea se va îndepărta de tine și tu te vei simți mai singur(ă) pe lume.

Dintre toate, stresul provoacă cele mai multe dintre frustrări

Frustrarea este o reacție comună la un factor de stres recurent, nerezolvat. Frustrarea este adesea însoțită de agresivitate, ostilitate, impulsivitate și intrare în defensivă. Iar aceste emoții pot genera și mai mult stres dacă nu le faci față într-un mod sănătos.

Stresul și frustrarea sunt strâns legate, ambele sentimente acţionând unul asupra celuilalt în mod recurent. Dacă te simți stresat(ă), acest lucru te poate face să experimentezi frustrare, iar situațiile frustrante pot genera mai mult stres decât ești capabil(ă) să suporți deodată.

Stresul te poate face să fii mai reactiv(ă) emoțional la situațiile care în mod normal nu te-ar deranja. Totodată, stresul îți poate reduce toleranța la frustrare.

Din cauza stresului, micile eșecuri din viața ta pot părea mult mai mari (automat și mult mai frustrante) decât sunt de fapt. Iar în bagajul tău emoțional pe care îl vei căra cu tine de-a lungul vieții nu vei adăuga eșecul așa cum este el în realitate, ci așa cum îl percepi tu, adică mult mai grav decât este de fapt, deci va atârna mult mai greu pe umerii tăi.

Stresul și frustrarea acționează unul asupra celuilalt într-o varietate de moduri. Stresul te poate face să simți că nu ai resursele pentru a depăși provocările, iar a te simți incapabil(ă) să-ți atingi obiectivele este o componentă cheie a frustrării.

Stresul cronic te poate face să simți că nu ai controlul asupra vieții tale, ceea ce duce la frustrare și chiar la depresie. Gestionarea stresului zilnic te poate ajuta să atenuezi sentimentele de frustrare, iar îmbunătățirea toleranței la frustrare te poate ajuta să îți scazi nivelul de stres.

Cum să scapi de frustrări până nu e prea târziu?

Capacitatea de a face față frustrării este cunoscută sub numele de toleranță la frustrare. O toleranță scăzută înseamnă că te poți simți tulburat(ă) de micile inconveniente. Să ai o toleranță mare la frustrare reprezintă un indicator al faptului că poți face față cu succes provocărilor.

Așadar, ca să scapi de frustrări trebuie să-ți crești toleranța la frustrare. Dacă ai o toleranță scăzută, există strategii pe care le poți folosi pentru a-ți îmbunătăți toleranța. Dacă toleranța ta scăzută provoacă consecințe negative în viața ta, să apelezi la un ajutor profesionist este o opțiune foarte bună, mai ales dacă nu înțelegi de unde apar aceste consecințe negative, fie pentru că nu vrei să admiți că ai frustrări, fie că ești prea mândru/mândră să recunoști că ele există.

Îmbunătățește-ți inteligența emoțională

Inteligența emoțională este legată de capacitatea de a face față frustrării. Inteligența emoțională este capacitatea ta de a observa și de a evalua emoțiile tale și ale celorlalți, precum și capacitatea de a regla modul în care îți exprimi sentimentele astfel încât să obții „consecințe” pozitive pentru toată lumea.

Află cum îți poți îmbunătăți inteligența emoțională din articolul dedicat subiectului.

Distrage-ți atenția

Fixarea asupra sursei frustrării tale îți poate înrăutăți sentimentele. Distragerea temporară a atenției îți poate oferi spațiul de care ai nevoie pentru a procesa ceea ce se întâmplă. Alege-ți o activitate care îți place, cum ar fi să pictezi ceva sau să ascultați muzică ori să te uiți la un film.

Totuși, este important să nu permiți distracției să devină un model de evitare. În cele din urmă, ar trebui să te întorci la sursa frustrării tale și să stabilești dacă există strategii pe care le poți folosi pentru a rezolva problema.

Apelează la mindfulness

Mindfulness este practica de a fi pe deplin și fără judecată conștient de prezent, observând priveliștile, sunetele și mirosurile din jurul tău, precum și sentimentele și senzațiile din interiorul tău. Poți practica mindfulness zilnic, ca formă de meditație.

Practica mindfulness poate fi o cheie importantă a confruntării cu frustrarea și stresul, deoarece trebuie să devii conștient(ă) de ceea ce simți înainte de a putea lua măsuri pentru a rezolva problema. Mindfulness te încurajează, de asemenea, să păstrezi o atitudine de acceptare, mai degrabă decât rezistență sau judecată, iar acest lucru poate avea un impact pozitiv asupra modului în care reacționezi la frustrare.

Folosește alte tehnici de relaxare

Dacă te simți mai puțin răbdător/răbdătoare, mai frustrat(ă), mai emoțional(ă) și mai puțin capabil(ă) să faci față stresului, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a te simți mai bine. Împreună cu îmbunătățirea toleranței la frustrare, gestionarea stresului este, de asemenea, o parte importantă a menținerii sănătății.

Poți scăpa rapid de excesul de stres folosind exerciții de respirație sau relaxare musculară progresivă. Aceste exerciții te pot calma și te pot ajuta să te simți mai puțin frustrat(ă) și mai capabil(ă) să faci față la ceea ce urmează.

Schimbă-ți atitudinea

O mare parte din faptul că vedem sau nu ceva ca fiind stresant depinde de tiparele noastre de gândire obișnuite și de modul în care procesăm lumea din jurul nostru. De exemplu, cei care văd lucrurile ca sub controlul lor tind să fie mai puțin stresați de ceea ce li se întâmplă, deoarece văd că au întotdeauna opțiuni de schimbare sau schimbare.

Optimismul aduce beneficii pentru sănătate și poate duce la un sentiment îmbunătățit de bunăstare. Să înveți cum să dezvolți o perspectivă optimistă și o stare de spirit rezistentă te poate ajuta să te simți mai puțin stresat(ă).

Schimbă-ți stilul de viață

Dacă simți că ești în permanență la limită, este posibil ca ceva să trebuiască schimbat în viața ta.

Dacă reduci angajamentele, ai grijă de corpul tău și faci și alte schimbări necesare și sănătoase în stilul tău de viață, vei avea de-a face cu mai puțin stres general și vei fi mai eficient(ă) în a gestiona provocările vieții.

Este vital să îți aloci și timp pentru activități de petrecere a timpului liber și exprimare creativă. Repausul nu este doar un lux, ci un aspect necesar al unui stil de viață echilibrat. Activitățile creative pot ameliora stresul nu doar pentru artiști, ci și pentru restul lumii.

Încearcă să te implici în activități regulate de eliberare a stresului, care se potrivesc personalității și stilului tău de viață. Astfel te vei simți mai puțin stresat(ă) în general și mai puțin reactiv(ă) la factorii de stres specifici care apar pe parcursul zilei și, drept consecință, nu vei mai aduna nici frustrări noi.

Ia măsurile necesare din timp, ca să nu cari pe umeri greutățile frustrărilor până la bătrânețe! Dacă nu, vei ajunge să te întrebi de ce te evită chiar și proprii copii…