Majoritatea oamenilor folosesc manipularea pentru a-i determina pe ceilalți să facă (sau să nu facă) ceva. Și chiar dacă tuturor ne este frică să nu fim manipulați, adevărul este că folosim manipularea în avantajul nostru. Uneori, o facem intenționat. Alteori, este un mecanism de apărare uman subconștient, atunci când ne chinuim să cădem la pace cu propriile emoții. Dar ceea ce este și mai rău este că adesea ne manipulăm singuri fără să fim conștienți de asta. În timp ce îi manipulăm pe alții pentru a obține ceea ce ne dorim, fenomenul de automanipulare face contrariul, împiedicându-ne să ne atingem obiectivele.
De ce apelăm la automanipulare?
Nu-i așa că ar fi frumos să ne convingem să luptăm pentru ceea ce ne dorim? În schimb, prin automanipulare, ne sabotăm. Nu e ca și când am vrea asta dar, din păcate, se întâmplă mai des decât îți poți imagina.
Scenariile automanipulării
Automanipularea apare atunci când ești captiv(ă) în scenariile indezirabilității, insecurității și insuficienței. În aceste situații poți ajunge prin lipsa de conștientizare a stărilor de necesitate, prin sensibilități rămase în urma unor suferințe emoționale și prin proiectarea trecutului în prezent în mod repetat.
Altfel spus, dacă nu trăiești cu totul în prezent și nu te uiți spre punctul în care dorești să ajungi, riști să intri în capcana automanipulării și să-ți sabotezi fericirea în fiecare zi.
Scenariul indezirabilității
Oamenii captivi în acest scenariu au parte în mod regulat de relații nesatisfăcătoare și lipsite de autenticitate, au parte de prietenii pline de imaturitate și comunicare falsă, emit mereu pretenții, de cele mai multe ori nejustificate, intră des în conflicte și sunt separați emoțional de ceilalți. Pentru că dacă ai intrat în această capcană, tu nu îți iei informațiile din realitate, ci dintr-un amestec de nevoi nesatisfăcute, traume și proiecții ale trecutului în prezent.
Scenariul insecurității
Frica de respingere, frica de a fi părăsit(ă), frica de a fi înșelat(ă), frica de singurătate, frica de a ieși în evidență, frica de viitor, frica de a pierde sursa de venit, frica de a nu avea bani deloc, frica de a fi evaluat(ă), frica de a fi umilit(ă) în public, frica de a fi nedreptățit(ă) și multe alte frici compun scenariul insecurității.
Dacă în trecut ai avut parte de experiențe neplăcute, cum ar fi nedreptate, pierdere, trădare sau dacă ai fost mințit(ă) și/sau înșelat(ă), atunci tot ceea ce vei trăi va fi marcat de aceste experiențe. Mecanismele tale de apărare îți pot altera capacitatea de a interpreta realitatea așa cum este ea. Dacă nu devii conștient(ă) de experiențele tale neplăcute și de efectele acestora și să le rezolvi, orice vei trăi va fi marcat în mod negativ de ele. Vei evita experiențele similare și vei rata noi oportunități, de frică să nu se repete trecutul.
Scenariul insuficienței
Gândurile de genul „nu sunt suficient de bun(ă)” sau o preocupare exagerată pentru a fi „cel mai bun/cea mai bună” generează scenariul insuficienței. Te poți simți, trist(ă), vinovat(ă) și rușinat(ă), iar relaționarea cu ceilalți este acoperită de o doză puternică de furie.
Când simți că nu ai sau nu ești ceea ce-ți dorești și nu realizezi capcana automanipulării în care ești pe cale să intri, riști să te situezi în una dintre cele două poziții toxice: victimă sau agresor.
Și iată problema…
Scăzându-ți așteptările, necontrolându-ți emoțiile negative și distrugându-ți relațiile cu ceilalți oameni, te autosabotezi și îți minimizi șansele de a-ți crea viitorul pe care ți-l dorești. Adevărul este că meriți mai mult.
Și atâta timp cât ești dispus(ă) să lupți pentru visele tale, meriți pe deplin să le transformi în realitate și să trăiești cea mai bună viață pe care o poți avea.
