Credeai că nu există prea mult din ceva bun? Există! Un exemplu îl reprezintă așa numitul „pozitivism toxic”. Acest lucru implică respingerea emoțiilor negative și răspunsul la suferință cu false asigurări, mai degrabă decât cu empatie.
Emoțiile negative ne provoacă disconfort și, în loc să le înfruntăm direct, apelăm la calea pozitivismului, metodă promovată de foarte mulți psihologi și speakeri motivaționali. În teorie sună bine, dar în practică rezultatele nu sunt aproape niciodată cele dorite.
Pozitivism toxic: cum să-l recunoaștem
Ideea cum că emoțiile negative pot fi „remediate” prin pozitivism este una care pleacă de la o premisă bine intenționată. Numai că nu putem aplica această cale fără să ținem cont de nimic, fără să ne intereseze care este adevărata cauză provocatoare de emoții negative, pentru că riscăm să ne provocăm singuri alienare și să ne distanțăm de realitatea în care trăim.
Modalitatea de a răspunde la suferința ta sau a altcuiva care apare ca o lipsă de empatie se numește pozitivism toxic. Acest pozitivism încearcă să îndepărteeze emoțiile negative în loc să le recunoască și să le înfrunte.
Pozitivismul toxic nu este altceva decât o falsă asigurare din partea cuiva care spune „totul se întâmplă cu un motiv” după ce cineva a plecat dintre noi sau „totul se va rezolva cumva” după ce îți pierzi locul de muncă sau casa în care locuiești. Știi și tu că nimic nu se va rezolva de la sine. Nimic nu se poate rezolva dacă doar asiști pasiv la ceea ce se întâmplă în jurul tău.
„Emoția negativă nu există”
Atunci când cineva (psiholog, rudă, prieten sau chiar tu) îți dă un sfat care începe cu negarea sentimentelor pe care le ai, ai grjă! Acest lucru reprezintă începutul fenomenului de pozitivism toxic.
Oricât de bine intenționată ar fi persoana cu care interacționezi și oricât de mult și-ar dori să te ajute, negându-ți emoțiile prin care treci nu te ajută cu nimic, ba din contră.
Exemple de pozitivism toxic
Frazele următoare nu reprezintă o situație clară de pozitivism toxic, pentru că totul depinde foarte mult de context și de ce alegi să faci după, însă ele pot fi catalogate drept un „red flag”:
- „Partea plină a paharului”. E bine ca, atunci când se întâmplă ceva negativ, să nu ne concentrăm atenția doar asupra părților urâte, ci să încercăm să vedem și aspectele pozitive ale situației. În schimb, această replică devine toxică atunci când încercăm să vedem „doar partea plină a paharului”, ignorând tot ceea ce nu ne convine.
- „Putea să fie mai rău”. Cu ce te ajută pe tine să știi că cineva, undeva, o duce mai rău decât tine? Sau că cineva a pățit ceva mai nasol decât ți s-a întâmplat ție? Amăgirea asta te face să nu mai analizezi cauzele situației și te lasă predispus(ă) la repetarea situației. Da, putea fi mai rău oricând, orice, dar la fel de bine putea să fie și mai bine. Numai învățând din trecut vom putea crea un viitor mai bun.
- „Să nu renunți”. Iar depinde foarte mult de context. Uneori este chiar mai sănătos să renunți la ceva decât să continui. De exemplu, de ce să nu renunți la o relație toxică sau la un job unde nu ești apreciat(ă) cum trebuie?
Cred că sunt suficiente exemple ca să poți recunoaște o situație viitoare de pozitism toxic.
Efectele nocive ale pozitivismului toxic
Este normal și de înțeles să nu vrei să te confrunți mereu cu emoțiile tale negative.
Dar dacă ți-ai făcut o rutină din forțarea unei perspective pozitive asupra ta atunci când sentimentele tale sunt inverse, acest lucru îți poate afecta sănătatea ta mentală.
În general, oamenii care își evită propriile emoții negative se simt mai rău cu trecerea timpului. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că ei tot adună aceste emoții până când ajung să se simtă copleșiți. Practic, dacă vei continua să-ți ignori propriile emoții, ele vor continua să revină să te bântuie până când, în sfârșit, le vei înfrunta.
Ce este de făcut?
O viață plină de pozitivism înseamnă mai mult decât emoțiile interne. Contează foarte mult relația noastră cu noi înșine, precum și relația noastră cu lumea din jurul nostru.
Unii oameni cred că a fi o persoană fericită înseamnă că nu te simți rău. Dar asta este o prostie. Toți avem o viață emoțională plină. Fericirea înseamnă mai mult decât să te simți bine tot timpul. Adevărata fericire nu vine din înlocuirea emoțiilor negative cu afirmații pozitive. Adevărata fericire apare atunci când ne acceptăm toate emoțiile noastre, atât pozitive, cât și negative.
Înfruntă-ți temerile
Toate emoțiile au un scop. Ele sunt un semnal pentru persoana care le experimentează. Emoțiile negative, cum ar fi furia sau frica, servesc pentru a ne avertiza cu privire la un potențial pericol sau amenințare, în timp ce emoțiile pozitive precum fericirea favorizează conexiunea și oportunitățile de a fi creativi.
Cu prietenii apropiați sau cu familia, este în regulă să discuți despre modul în care cuvintele lor nu sunt de ajutor, dacă te simți confortabil să aveți acea conversație. Dacă persoana respectivă este o persoană în care vrei să poți avea încredere și cu care vrei să ai o relație autentică, a fi sincer nu va face decât să întărească legătura dintre voi în cele din urmă, chiar dacă lucrurile vor fi inconfortabile pe moment.
Însă dacă vorbești cu un coleg de muncă sau o simplă cunoștință și nu sunteți la fel de apropiați, s-ar putea să nu vrei să ai de-a face deloc cu pozitivitatea lor toxică. În acest caz, este mai bine să te scuzi politicos și să eviți o astfel de conversație.
Permite-ți să simți toate emoțiile, indiferent ce scuze ți-ar veni în minte. Recunoaște-ți sentimentele negative. Încearcă să înțelegi de unde ar putea veni ele. Gândește-te la ce poți face pentru a le rezolva. Cu cât vei înfrunta mai multe emoții negative, cu atât vei avea mai mult loc pentru momentele fericite ale vieții.
Reține asta: e bine să fii un om pozitiv. Dar cu măsură.